niste javascriptuir imi ocupa acum timpul si nu lasa sa inteleg de ce nu merg... gtalku' nu vrea sa mearga decent (They have some connection problems.. and they're back)
Daca ajung la mare oare cum m-as simti, sa vad o enormitate de apa, ceva care nu se termina, ceva adanc si nou. De ce mi-e frica cel mai tare e sa ajung si sa nu am timp sa simt nimic deosebit. Dar ce as putea sa simt, e doar o intindere de apa, o pata albastra pe o harta, ce ar putea fi atat de spectaculos? A-ti baga pisioarele intr-o blata mai mare inseamna oare ceva mai mult decat sa ti le uzi intr-o balta mai mica? Sa vezi un soare care iese sau intra in mare colorand apa si orizontul deschis odata cu cerul de deasupra e mai frumos decat sa-l vezi cand incepe sa isi joace razele pe blocuri producand culori vii si vesele atunci cand unghiul razelor devine tot mai mic? E mai placut sa simti o briza a marii de dimineata cand iesi din cort/cabana/hotel pe plaja decat sa vezi vantul plimbandu-se din rama in ram parca intonand ceva in fiecare frunza si doar pentru ca sunt prea multe voci care vorbesc pare monoton? E mai dulce lancezela dint-o zi cu soare pe o plaja mare si care rade lui Ra decat motaiala din mies de zi in patul tau de acasa sau la o bere, un suc, un ceai undeva intr-un loc mic si dragut in oras? Sau mai vesle sunt locurile de distractie cand esti imbatat de sarea marii decat de stresul unei metropole?
Cred ca marea e frumoasa si nu va inlocui nimic din ce am, ea doar va umple in viata mea imaginile si sentimentele pe care le-am experimentat deja.
La prima mea vizita la mare vreau sa o simt diferit macar intr-un fel...
