Parca as avea de zis azi ceva

Nu stiu de ce simt ca as avea de spus de data aceasta ceva. Iar sa scriu totul pe o coala si sa o las acolo pare in van. Stiam ca uneori varsand sufletul in cuvinte pare ca devine mai liber. Nu cred ca se va intampla si acum, dar se revarsa.
De ce te-ai simti tradat cand ce ti-ai dorit nu se intampla? De ce, daca ce iti doreai nu era mult, daca erai dispus si sa oferi? Voiam si credeam ca se va mai intampla - sa tin la piept pe cineva care mi-e drag si sa adorm mai linistit. Stiam si simteam ca ne vom departa, dar speram ca de data aceasta ne vom incalzi sufletele unul langa altul. Stia, nu doar credea, ca nu se va mai intampla, nu azi, nici maine... Amandoi vedeam ca ce mai era intre noi se destrama, se pirduse in trecut. Dar nu amandoi voiam sa mai tinem putin soarele pe cer in aceste zile reci. Voia sa fie singura deja, nu mai avea timp si ganduri de impartit. Eu nu stiam si de aceea voiam si credeam.
Tradat - pentu ca stia dar speram!? Nu mi se pare. E ca in momentul in care a plecat cinva fara sa iti ei ramas bun si ramai dezamangit, pentru ca ai fi vrut sa il mai vezi odata, ai vrut mult. Oricum ce stiu eu este ca m-as fi simitit alfel daca aveam aceasi discutie, dar nu imi lasa speranta moarta si seara singura.
Si parte mai cu ger a momentului este ca acum nu simt ca ar fi un alticineva drag mie in ale carui brate mi-a fi dorit mai mult sa fiu.
... poate maine se face mai clad ...