Daca exista cineva care imi vrea moartea cred ca imi vede viitorul in perspective mai bune decat il simt eu acum.
Asta era un gand care ii venea in cap ininte de a intra in dus, dar dupa, am iesit ceva mai determinat sa lupt pentru ca sa simt in interior ca ceea ce vine peste mine e asa cum stiu ca va fi si nu cum ii este frica suletului meu sa simta (face minuni apa, daca ma simt iar... angoasat ma bag iar in dus).
Mi-a venit si ideea ca nu veau sa lupt cu viata de afara pentru ca in adevar nu aceasta este ce ma framanata. Sa las activitatea si rutina mea zilnica sa treaca pe langa mine si sa imi ofere un trai decent, iar eu sa imi concentrez eforturile in a vorbi cu mine. M-am gandit ca poate imi fac o viata din scris, si nu va trebui sa practic un servici care nu mai stiu daca il mai vreau asa de mult (sau nu stiu daca il vreau asa putin). Dar mai stiu ca si operele mele nu sunt atat de stralucite si multe ca sa le daruiesc unei lumi din care nu simt ca fac parte, de altfel nimeni nu face parte din aceasta lume ci doar ii da voie ei sa intre in cercul sau.